Complicat
10 Mai 2012 45 comentarii
in Uncategorized Etichete:alb, complicat, negru
La fel ca albul şi negrul, bucuria şi problemele se combină. Zilele te aleargă de colo-colo şi uiţi să te mai opreşti. Până şi atunci când stai în pace simţi cum sufletul săltă în tine şi pulsezi de viaţă chiar şi atunci când dormi. Mulţi ar numi acest fenomen agitaţie, grabă sau stres, eu îi spun nevoie.
Avem nevoie să alergăm, avem nevoie să zburdăm în vis, avem nevoie de probleme pentru a nu uita cum se rezolvă, avem nevoie de tot pentru a nu reprezenta puţin în materie de uman. Atât fericirea cât şi tristeţea ne completează şi mai adaugă o piesă de mozaic în forma inimii noastre. Vitralii încălzite de focul iubirii sau cioburi reci ale durerii, toate se lipesc perfect în interiorul conturului nostru. Căci cum am putea supravieţui în marele Tot dacă nu am trăi totul, cu bune şi cu rele?
PS: Vă mulţumesc pentru că mi-aţi rămas aproape atâta timp! Iată că am revenit după o pauză destul de lungă pe care am luat-o de la scris, în care m-am dedicat total viitoarei mele profesii. Continui să scriu, deci blogul meu nu a murit!
China Tiger-Optical Illusion
14 Mar 2012 45 comentarii
in Uncategorized Etichete:arta, Body paiting, caritate, China Tiger, Craig Tracy, decimare, exemplare, gabriela elena, galerie., har, iluzie optica, Panthera tigris amoyensis, pictură, proiect de salvare, salvare, talent, Tigru
Miercurea fără multe cuvinte
Body painting
Three bodies for a beautiful China Tiger
Când talentul este har, poate să se pună şi în slujba binelui, iar iluzia optică prinde viaţă, dăruind viaţa.
Fiind un iubitor al animalelor şi în mod special al tigrilor, Craig Tracy s-a alăturat proiectului de salvare din sudul Chinei, unde au rămas doar 100 de exemplare din Panthera tigris amoyensis.
Lucrarea sa este o exprimare vie şi în forţă a protestului împotriva decimării acestor frumoase exemplare.
Fericit de ceea ce a realizat, artistul mărturisea că s-ar simţi motivat şi dacă doar un singur exemplar ar fi salvat.
Mai multe detalii din timpul actului creator vă ofer aici,
precum şi galeria artistului Craig Tracy.
Save China’s Tigers!
Manole, Ioan Usca, Lunapatrata, Teo Negura, G1b2i3, Cris-Mary, Madalina, Hidalgo, Klausen, Adrian Voicu, Calin, Lilly, Schtiel, Mirela, Adela, Alex Mazilu, Alecu Racoviceanu, Marius, Addicted, Costin Comba, Loryloo, Max Peter, Motanul Filozof, Oana Clara, Rokssana, Mihai Motrescu, Sara, Eclipsa, Lolita, Pato Basil, Nice, Lilly, Tury, Roscata, Stefania, Gabriela Ilies, Doru, RobertN,
Flori, femei, dragoste şi înţelepciune
08 Mar 2012 28 comentarii
in Uncategorized Etichete:8 martie, dragoste, femei, flori, intelepciune, iubire, mama, muzica, sarbatoare, unicitate, ziua internationala a femeii
“Give her the reward she has earned,
and let her works bring her praise at the city gate.”
Proverbs 31:31
Mother Theresa,
social worker
“If you judge people, you have no time to love them.”
“We are all pencils in the hand of God writing love letters to the world.”
Martha Graham,
dancer, choreographer

“You are unique, and if that is not fulfilled then something has been lost.”
Candace Pert,
neuroscientist
“Love often leads to healing, while fear and isolation breed illness.
And our biggest fear is abandonment.”
Alte petale ale aceleiaşi flori:
SOFIA IONESCU-recunoastere, recunostinta…
A 8-a minune a lumii: FATA/ FEMEIA :)
Da! Pana moartea ne va desparti!
O zi frumoasa, tuturor!
CARMEN, Mirela, Florentina, Iulia, Hidalgo, Lilly, Teo, Gabi, Costin, Luna, Calin, Grup “PA”, Madalina, Manole, Vania, Addicted, Cris-Mary, Adrian, Alex, Pato, Marius, Gabriela I, Gabriela S, Dictatura, Gina, Klausen, Madalin, Melami, Nice, Ana, Roscata, Aurora, Tu1074, Mihai, Tury, Vero, Max, Cristi, Diverse, Stefania, Adela,
Lasă, va fi bine!
07 Mar 2012 35 comentarii
in Uncategorized Etichete:gabriela elena, incredere, incurajare, invingator, ursi
Dacă doriţi o recapitulare a tăcerii din acest an, vă pun la dispoziţie articolele:
Sindromul Down(load) sau ACTA non verba
Vocea metalului si unduirile lui
Vania, Mirela, Rokssana, Teo, Lunapatrata, Schtiel, Gabi, Manole, Filumenista, Costin, CARMEN, Iulia, Hidalgo
Lecţia de patriotism
06 Mar 2012 37 comentarii
in Uncategorized Etichete:"Nabuco", "Va pensiero", bis, compozitor, cor, cultura, dirijor, gabriela elena, Giuseppe Verdi, lectie, oameni, Opera din Roma, ovationare, patriotism, Politic, presa, public, Riccardo Muti, Silvio Berlusconi, spectacol
S-a întâmplat acum un an (12 martie 2011)
Dirijorului Riccardo Muti i-a revenit plăcerea şi cinstea ca în spectacolul organizat cu ocazia aniversării a 150 de ani de la unirea Italiei, în grandiosul spectacol organizat la Opera din Roma, să dirijeze simbolica piesă dedicată unirii, “Nabuco”- primul uriaş succes în cariera de compozitor a lui Giuseppe Verdi.
Celebra piesă, “Va pensiero”, cântarea sclavilor evrei oprimaţi în inrobirea Babilonului, este bazată pe unul dintre psalmii lui David, Psalmul 137: “Pe malurile râurilor Babilonului”. In Italia “Va pensiero” este un simbol al căutării libertăţii poporului.
Gianni Alemanno, primarul Romei şi fost ministru în guvernul Berlusconi, a ales să ţină un discurs care denunţa reducerile din bugetul culturii, de către guvern, chiar înainte de spectacol. Efectul acestei intervenţii de natură politică, într-unul din momentele culturale de o mare încărcătură simbolică pentru ţară, nu s-a lăsat aşteptat, astfel că totul s-a transformat într-o adevărată lecţie de patriotism. A fost ca şi o mănuşă aruncată conducerii ţării, Silvio Berlusconi fiind prezent la acest spectacol.
Presa a făcut posibilă cunoaşterea ulterioară a celor întâmplate acolo în acea zi şi de către noi.
Astfel în “The Times” apar declaratiile dirijorului Riccardo Muti, legate de reacţia publicului şi momentele unice trăite de el si de către întreaga asistenţă.
“La început, am fost ovaţionat de public. Apoi am început spectacolul de operă. Totul mergea foarte bine, dar când am ajuns la celebrul cântec “Va Pensiero”, imediat am simţit ca atmosfera a devenit tensionată în audienţă. Există lucruri pe care nu le poţi descrie, dar le simţi. Anterior, tăcerea publicului era preponderentă. Dar atunci când oamenii au realizat că “Va Pensiero” va începe, tăcerea a fost schimbată cu o fervoare reală. Se putea simţi reacţia viscerală a publicului la lamento-ul sclavilor cântând “Oh ţară, atât de frumoasă şi de pierdută!”.
În timp ce corul se apropia de sfârşit, audienţa deja striga “Bis!”. “Publicul a început să strige:” Trăiască Italia!” si “Vive Verdi!”. Oamenii din balcoane au început să arunce cu mesaje patriotice, unii solicitând chiar: “Muţi, senator pe viaţă!”
Deşi acesta a mai acordat doar o singură dată la La Scala din Milano în 1986, un BIS, acum s-a arătat reticent în a acorda “a doua oară un bis”. “O operă ar trebui cântată de la început până la sfârşit şi nu am vrut să se interpreteze un bis.”, a declarat Muti.
Dar în public se trezise deja sentimentul de patriotism. Într-un gest teatral, dirijorul se întoarce pe podium şi se confruntă atât cu publicul cât şi cu Berlusconi, aflat în sală. Asta e ceea ce s-a întâmplat:
[După ce apelul pentru un "bis" din "Va Pensiero" s-a oprit, s-a auzit în public: "Trăiască Italia!"]
Dirijorul Riccardo Muti: <Da, sunt de acord cu “Trăiască Italia”, dar…> [Aplauze]
Muti: -”Am peste 30 de ani de carieră şi am trăit ca un italian care a călătorit în întreaga lume de multe ori. Mi-e ruşine de ceea ce se întâmplă în ţara mea. Aşa că voi aproba cererea dvs. de bis pentru “Va Pensiero”. Fac asta nu doar pentru sentimentul pe care îl încerc, ci pentru că în seara asta, dirijând corul cântând “O, ţara mea, frumoasă şi pierdută”, ” m-am gândit că dacă vom continua în acest fel vom ucide cultură pe care Italia a fost construită. În acest caz, noi, ţara noastră am deveni cu adevărat “O, ţara mea, frumoasă şi pierdută”, ” [Aplauze, inclusiv a artiştilor pe scenă]
Muti: – “Eu, Muţi, am tăcut prea mulţi ani. Permiteţi-mi acum… ar trebui să dăm un sens acestui cântec! Suntem în casa noastră, pe scena capitalei, împreună cu un cor care a cântat foarte frumos, şi, dacă nu vă supăraţi, vă invit să vă alăturaţi pentru a cânta împreună cu acest cor”.
-”Am văzut grupuri de oameni ce se ridicau în picioare. Toată opera din Roma s-a ridicat. Şi, de asemenea, corul. A fost un moment magic de operă”.
A fost şi o splendidă lecţie de patriotism.
Să ne bucurăm impreună de “Va pensiero”!
Addicted, Adrian Voicu, Alecu Racoviceanu, Alex Mazilu, Altcersenin, Androxa, Blogatu, Calin Hera, Cammely, CARMEN, Calin, Costin Comba, Cristi Milla, Delia, Lorelei, Dictatura Justitiei, Gib2i3, Gabriela Savitsky, Geocer, George Valah, Grapefruit, Hidalgo, Innerspacejournal, Gina, Ioan Usca, Klausen, Lilly, Lunapatrata, Madi si Onu, Manole, Max Peter, Doru, Melami, Mirela Pete, Motanul Incaltat, Tury, Nea Costache, Nice, Adela, Oana Clara, Pato Basil, Ragnar, RobertN, Rokssana, Roscata, Schtiel, Stropi de suflet, Teo Negura, Tiberiu Orasanu, Tu1074, Umograf, Vero, Virusverbalis, Virtualkid, Vizual, Karmapolice, Stefania, Vera, Madalina Ciucu, Florina Lupa, Viata in imagini, Ulise al II-lea, Filumelista, Grupul “PA”
Şi pentru că am aflat că astăzi este ziua de naştere a Mirelei Pete,
îi spun şi aici, cu drag:
Preţiosul mărţişor atipic
01 Mar 2012 52 comentarii
in Uncategorized Etichete:1 Martie, Audrey Hepburn, bunatate, buze frumoase, cunoastere, cuvinte, gabriela elena, ganduri, ochi frumosi, primavara
Foto: Szega00
“For beautiful eyes, look for the good in others;
for beautiful lips, speak only words of kindness;
and for poise,
walk with knowledge that you are never alone.”
Tuturor prietenilor, vizitatorilor şi pinguitorilor
blogului meu,
vă doresc
Cu drag,
Gabriela Elena
Androxa, Roscata, Nice, Lunapatrata, Stefania, Lily, Klausen, Anacondele, Mirela, Manole, Teo Negura, Adrian Voicu, Alex Mazilu, Alecu Racoviceanu, Diverse, Blogatu, Tu1074, Ling-Ping, Filumenista, Florina, Dictatura, Ioan Usca, Addicted, Rokssana, Zamfir, Ulise, Turdeanu, Innerspacejournal, Gabi, Madalina, Hidalgo, Mihai Motrescu, Vizual, Schtiel, Peter Max, CARMEN, Doru, Gabriela Savitsky, Motanul Incaltat, Calin, Melami, Vero, Umbrela, Costin Comba, Gabriela Ilies
Paşi în zăpadă-uriaş desen
24 Feb 2012 45 comentarii
in Uncategorized Etichete:artista, Colorado, desen, filmare, fotografie, frumos, gabriela elena, original, pasi, Sonja Hinrichse, voluntari, zapada
Imensitatea albă, strălucitoarea mantie de zăpadă, a fost transformată într-un uriaş şevalet in urmă cu o lună de zile. Nu creionul sau pensula au fost uneltele folosite, ci pasul. Artista Sonja Hinrichse cu ajutorul a cinci voluntari, din Steambaot Springs şi Hayden, Colorado, a realizat uriaşul desen. Cedar Beauregard şi pilotul Jack Dysart’s Cessna ne-au pus la dispoziţie filmarea făcută în timpul unui zbor local şi fotografiile.
Bucuraţi-vă şi voi de ele!
Nu vă mulţumiţi doar cu oameni de zăpadă!
Vizual, Schtiel, Teo Negura, Lunapatrata, Adrian Voicu, Hidalgo, Tu1074, Mesterul Manole, Ulise al II-lea, Gabriela Savitsky, Ioan Usca, Cris-Mary, Alex Mazilu, Mirela Pete, Mihai Motrescu, Lily, Ragnar, Motanul Incaltat, Klausen, Madi si Onu, Aurora Georgescu, Pato Basil, Nice, Melami, Calin, Vulturesti, Addictid, Loryloo, Delia, Vero, Ling-Ping,
Când un arc se surpă…
22 Feb 2012 29 comentarii
in Uncategorized Etichete:"Testament" de Tudor Arghezi, arc, bolta, bube, fotografie, frumos, frumuseti, gabriela elena, mugegaiuri, noroi, poezie, pretuire, preturi, surpă, versuri
Foto: Alex Mazilu
“Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.”
“Testament”
de Tudor Arghezi
Foto: Inga Nielsen
Foto: Alex Mazilu
Invit pe toţi la găsirea şi preţuirea frumosului!
Hidalgo, Adrian Voicu, Teo Negura, Luna Patrata, Mirela, RobertN, Ioan Usca, Manole, Caius, Ilarie, Schtiel, Visual, Gabriela Savitsky, G1b2i3, Ling-Ping, Rokssana, Grapefruit, Alex Mazilu, Costin Comba, Alecu Racoviceanu, Aurora Georgescu,
God’s colors
19 Feb 2012 38 comentarii
in Uncategorized Etichete:bucurie, creatie, energie, gabriela elena, galben speranta, pace, relaxare, revigorare, terapia prin culori, verde, videoclip
Life in pictures
The first two color therapy videos from the “God’s colors” series.
Vă invit şi pe canalul meu youtube:
Tury, Schtiel, Vizual, Dictatura, Filumenie, Ulise al II-lea, Zamfir, Mirela, Porcii abjecti, Rokssana, Hidalgo, Madalina, Adrian Voicu, Alex Mazilu, Androxa, Blogatu, CARMEN, Calin, Gabi, Gabriela Ilies, Gabriela Savitsky, Ioan Usca, Klausen, Lunapatrata, Teo Negura, Manole, Aurora, Vero, RobertN, Doru, Stefania, Grapefruit
Sindromul Down(load) sau ACTA non verba
15 Feb 2012 37 comentarii
in Uncategorized Etichete:ACTA, articol, creatie, fapte nu vorbe, free, furt intelectual, gabriela elena, gratis, libertate de exprimare, original, parere, protest, Sindromul Down(load), video
Pentru că A.C.T.A. (the Anti-Counterfeiting Trade Agreement) cere acta non verba (fapte, nu vorbe), azi voi acţiona prezentându-vă în mod concis părerea mea referitoare la această mare imbecilitate, într-un mod original (printr-un video realizat de mine).
Alăturaţi-vă mie pentru anularea A.C.T.A!
Menţionez faptul că protestele legate de A.C.T.A. nu încurajează furtul intelectual, ci libertatea de exprimare!
Ştiaţi că în DEX, cuvântul acta este explicat ca 1. o colecție de documente, registre etc. privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. 2. Titlu al unor periodice sau colecții de lucrări științifice, publicate de o societate sau de o instituție ?
PS: În scurt timp, voi posta un articol în care părerile mele vis-a-vis de acest subiect vor fi şi verbalizate!
Numai bine!
“O rază fugită din chaos lumesc”
11 Feb 2012 44 comentarii
in Uncategorized Etichete:actiuni caritabile, altruism, blog, boala, bucurie, cancer, colt de stea, dar, dolari, dorinte, durere, Eminescu, eternitate, exemplu, fundatie, gabriela elena, haos, iubire, lumina, moarte, oameni buni, prietenie, putere, realitati, sacrificiu, speranta, stea, stele, tratamente medicale, tristete, unicitate, vis, zambet
Povestea care subliniază parfumul stărilor sufleteşti, al unor dorinţe, realizări, lucruri, vise, este o idee a Mirelei.
Tema propusă în această săptămână, “parfumul unui colţ de stea” ne provoacă la noi călătorii ale imaginaţiei şi dorinţelor, sau realităţi tulburătoare, ale fiecăruia dintre noi.
Ideea povestirii mele mi-a venit răsfoind paginile blogurilor prietenilor virtuali…
Citind dimineaţă pe blogul lui Nea Costache, despre micul Paul Ispas, am ştiut ceea ce voi scrie, amintindu-mi…
Povestea mea va fi una reală, şi tristă şi veselă, dar cu speranţă şi provocare în acelaşi timp.
***
Există suferinţa, dar mai presus de ea este iubirea care-i stă alături, care ajută, care se sacrifică şi dăruieşte timp, sănătate, bani, viaţă.
Exita speranţă.
Există oameni buni.
Există iubirea.
Este cerul plin de lumina steluţelor copiilor ce n-au ajuns să spună “mama”, a copiilor ce-n suferinţă şi-au trăit ani buni din copilărie, dar sunt şi lucruri bune care se nasc din suferită, strălucind printre noi, luminând, îmbărbătând.
Pe la începutul meu în blogging, am descoperit blogul unui suflet mare, Lorelei-“Blog amar. Şi tăcut”, unde durerea şi suferinţa unor steluţe,
“de mare”, cum îi plăcea ei să le spună, prindea glas. Se lupta, alerga pentru fiecare zâmbet şi clipa ce putea fi dăruită de noi, oamenii, lor, acestor stele care mai sunt lângă noi şi astăzi, sau strălucesc departe….
Din zecile de chipuri de copii ce luminează paginile blogului ei, nu am ales niciuna, pentru voi… Sunt toate unice, dar unele şi-au pierdut dreptul la recensământ pe pământ şi nu am vrut să provoc durere celor dragi.
Pentru fiecare colţ de stea luptăm fiecare, aşa cum ştim şi putem. Mă gândesc acum la Sara, care luptă pentru Alexandra, dăruidu-i prietenia, zâmbetul, speranţa, la Adela care-i căuta mereu pe cei care şi-au pierdut strălucirea în lipsuri, la blogul Gabrielei si Supravietuitor’s blog, unde am putut afla de multe cazuri unde era nevoie de ajutor, la marea echipă de la Shoebox, care ajută copiii orfani dăruindu-le bucurii de Crăciun, la…
Sunt mulţi pe care nu-i ştim : “.Să nu ştie stânga ce face dreapta ta…”, dar rezultatele dăruirii lor se văd, precum luceferii.
Aşa după cum pictorul priveşte lucrarea sa din multe unghiuri, văzând ceea ce trebuie corectat cu tuşe noi, dar şi ceea ce străluceşte-n perfecţiune, tot aşa doresc să îndrept lumina reflectoarelor puţin spre Alexandra Scott. Chipul ei, devenit steluţă vi-l voi arăta, pentru că deşi s-a stins pentru a se reaprine in eternitate, a lăsat lumină, speranţă, curaj, şi un exemplu pentru noi toţi.
Aceasta este Alexandra:
Alexandra s-a îmbolnăvit de cancer la vârsta de 4 ani. În timpul tratamentului cu chimioterapice, micuţa Alex a avut o idee: să facă limonadă şi să o vândă pe veranda din faţa casei lor, iar cu banii strânşi din vânzare, să ajute medicii să descopere medicamentul care să vindece copiii bolnavi de cancer. Părinţii nedumeriţi se întrebau cum vor strânge un milion de dolari, dar micuţa Alex i-a liniştit cu următoarele vorbe:
„Se vor strânge, dacă oameni din toată ţara vor face standuri cu limonadă pentru acest scop”
După data de 1 august 2004, doar speranţa a supravieţuit Alexandrei, care avea atunci 8 ani. Ideea ei care s-a transformat în realitate prin implicarea multor oameni, aşa după cum şi ea a sperat, a făcut posibilă strângerea a 30 de milioane de dolari cu care s-au finanţat peste 100 de proiecte de cercetare în domeniul cancerului la copii. Fundaţia creată din visul îndrăzneţ al unui copil bolnav, creşte prosperă şi-i ajută pe mulţi copii sănătoşi să participe la acţiuni caritabile iar pe cei bolnavi să ajungă la posibilitatea de a face tratamentul indicat.
Povestea steluţei ce luminează departe, Alexandra Scott, m-a făcut să-mi aduc aminte de Rhema Marvane, o altă steluţă care luminează frumos în muzică gospel dar care a stat alături de mama ei până în ultima clipă la doar câţiva anişori, încercând să-i aline suferinţa, aşa cum ştia…
Povestea steluţelor nu este una tristă ci una care ne face să privim în sufletele noastre şi să ne întrebăm dacă noi facem ceva pentru binele altora…
“O rază fugită din chaos lumesc”, aşa cred că le-ar fi numit Mihai Eminescu, pe toate stelele şi steluţele a căror raze au fugit de pe pământ.
***
Au mai scris pe această temă: Mirela, Lili, Sara, Lunapatrata, Teo Negura, Lolita, Doru, Calin, Vero, Gabi
Şi pentru că aceasta este o ralitate cu care ne confruntăm, las articolul să participe şi la întâlnirea cu
pe blogul lui Costin
Vă invit pe toţi să citiţi şi să vă spuneţi părerea!
Hidalgo, Zamfir, Viata-n imagini, Ulise, Amintiri, Florina Lupa, Ioan Usca, Mesterul Manole, Madalina, Gabriela Savitsky, Rokssana, Mihai Motrescu, Adrian Voicu, Alecu Racoviceanu, Alex Mazilu, Grapefruit, Acuvio, Blogatu, Nice, Addicted, Klausen,
Cascada
10 Feb 2012 44 comentarii
in Uncategorized Etichete:Alex Mazilu-foto, cascada, dans, drumuri, floarea de nu-mă-uita, fotografie, gabriela elena, Isaac Lang, iubire, măslin, pamant, perle, poezie, ramuri, santuri, scriitor bilingv, urzici, versuri, Yvan Goll

(…) O cascadă, tu, dans de perle,
din trunchiul tău de apă, unicul, prăvălit,
înfloreşti pe pământ milioane de ramuri fluide!
Te dăruieşti otrăvitei urzici din şanţurile drumurilor,
înalţi fântâna verde, ţâşnitoare, a palmierului,
în roua ta se răcoreşte floarea de nu-mă-uita,
iar unsurosul măslin te soarbe cu pompe de-aramă.
Tu eşti nemărginita iubire a pământului! (…)
“Cascada” de Yvan Goll
din ant. Poezia germană modernă (1967)
Biografie Yvan Goll
Yvan Goll este pseudonimul literar al lui Isaac Lang, născut la Saint-Die-des-Vosges(Franţa), la 29 martie 1891, într-o familie de evrei, şi mort la Neuilly-sur-Seine la 27 februarie 1950. Tatăl său, comercian de textile, moare când fiul avea doar şase ani. Copilul Isaac părăseşte regiunea Vosgilor şi se stabileşte, împreună cu mama sa, la Metz, oraş german în acea epocă. Dobândeşte cetăţenia germană şi urmază cursuri de drept la universităţile din Starsbourg, Fribourg-en-Brisau şi Munchen. În 1913, la Berlin, se alătură mişcării expresioniste. Între 1914 şi 1919 locuieşte în Elveţia, unde o întâlneşte pe ziarista şi scriitoarea germană Claire Studer, care îi va deveni soţie. La Zurich îi frecventează pe Arp, Tzara şi Picabia. Instalat în 1919 la Paris, cuplul stabileşte legături strânse cu artişti ca Malraux, Leger, Chagal, Delaunay. În 1924, Goll înfiinţează revista “Surrealisme” şi intră în conflict cu Breton şi cu ceilalţi prieteni. În intervalul 1939-1947, pentru a scăpa de persecuţiile neziştilor, familia Goll se exilează în Statele Unite. Leucemia de care este atins începând cu 1944, dorul de Franţa îl marchează profund. Moare la 27 februarie la Neuilly-sur Seine. Este considerat un scriitor perfect bilingv (germană, franceză)
Amintesc câţiva prieteni ai blogului, salutând toţi cititorii!
Mesterul , Hidalgo, Ioan Usca, Lunapatrata, Coltu’ , G1b2i3, Rokssana, Teo Negura, Silance, Schtiel, Viuazl, Alex Mazilu, Alecu Racoviceanu, Adrian Voicu, Mirela Pete, Gabriela Savitsky, Loryloo, Grapefruit, Veronicisme, Griska, Inerspacejournal, Motanul incaltat, Madi & Onu, Costin Comba, CARMEN, Gabriela, Blogatu
Frumuseţea
08 Feb 2012 48 comentarii
in Uncategorized Etichete:adevarata frumusete, copil, femeie, foame, frumusetea, gabriela elena, generos, gingasie, iertare, masă, ochi frumosi, par, pasiune, reflecta, respingere, secrete, silueta, suflet, trecerea anilor, viata
Miercurea fără multe cuvinte
Actriţa Audrey Hepburn, întrebată fiind „Care sunt secretele frumuseţii tale?”,
a răspuns cu gingăşie:
„Pentru a avea ochi frumoşi, caută persoane generoase”.
„Pentru a avea siluetă, împarte mesele cu cineva căruia îi este foame”.
„Pentru un păr frumos, lasă un copil să-şi treacă degetele prin el”.
„Oamenii, mai mult decât lucrurile, au nevoie de a fi reînnoiţi, readuşi la viaţă şi iertaţi, nu respinge niciodată pe cineva”.
„Frumuseţea unei femei nu ţine de estetica figurii sale, ci se reflectă în sufletul său. Este vorba de pasiunea pe care o arată.
Frumuseţea unei femei creşte odată cu trecerea anilor.”
Să ajungă esenţa frumuseţii şi la voi:
Mirela, Manole, Ioan Usca, Gabriela Savitsky, Calin, Rokssana, Lili, Vizual, Gabi, Teo, Luna patrata, Schtiel, Tiberiu, Grapefruit, Alex Mazilu, Nea Costache, Hidalgo
Spectacol fragil-cartea gheţii
07 Feb 2012 35 comentarii
in Uncategorized Etichete:apoteoza, aur, boare, ceată, crin, cupe, flori ceresti, fotografie, fragil, fragilitate, gabriela elena, gheata, harfa, iarna, lalele, lumina, matase, nimb, noapte, nori vineti, Omar Khayyam-Poezia absolută, parfum, perle, petale, petale de lumina, plapanda, poezie, puritate, roza, răsărit, sfioasa, spectacol, suras, tunica, val, zori
Foto :hrnicu
În juru-acestei roze pluteşte-o fină boare.
E-un nimb fragil de ceaţă? Vrej de parfum e oare?
Un rest din vălul nopţii e părul tău de maur?
Trezeşte-te, căci zorii în cupe toarnă aur…
Surâs şi puritate! O, răsărit divin!
În cupe scânteiază câte-un imens rubin!
Fă dintr-un ram de santal o harfă să vibreze
Şi arde altă creangă ca să ne parfumeze!
Din flori cereşti coboară petale de lumină
Şi-alcătuiesc corole de aur în grădină,
În cupa cum e crinul torn vin cu-obraz de roză.
În asfinţit nori vineţi mor în apoteoză…
În zori stropi puri de rouă pun perle pe lalele.
Duios şi-nclină fruntea timide viorele.
Iar mugurele rozei plăpânde şi sfioase
Îşi strânge-n juru-i pudic tunica de mătase.
…………………………………………………………….
Omar Khayyam-Poezia absolută
Zâmbete, dezgheţate de o ciocolată caldă, pentru toţi, cititorii mei dragi!
Au trimis şi pinguri:
Luna patrata, Teo Negura, Schtiel, Calin, Manole, Gabi, Doru, Ragnar,
Doresc sa mai pinguiesc si eu pe:
Mirela, Ioan Usca, Adrian Voicu, Alex Mazilu, Calin, Carmen-vis si realitate, Flavius Obeada, Gabi, Gabriela Savitsky, Lili, Stefania, Manole, Oana, Rokssana, George,
Fernando Vicente
05 Feb 2012 49 comentarii
in Uncategorized Etichete:anatomie, Fernando Vicente, gabriela elena, ilustratie, imaginatie, lucrari, Madrid, noutate, pictură, stil vanitate, talent, unicitate
Fernando Vicente
S-a născut la Madrid, iar din 1980 îşi începe cariera.
Să facem cunoştinţă cu unicitatea lucrărilor sale care par să agreseze vizual, datorită conceptului lor îndrăzneţ!
Vă mai puteţi bucura de noutatea stilului pe blogul artistului.
Deschideţi uşa cu un simplu click,
AICI!
Grito
“Life in picture” by Costin Comba
Vă invit să vă bucuraţi de ingeniozitatea, talentul, inspiraţia artistului!
Mirela, Adrian, Rokssana, Manole, Lili, Madalina, Schtiel, Vania, Teo, Lunapatrata, Calin, Grupul porcilor abjecti, Adrian Voicu, Alex Mazilu, Alecu Racoviceanu, Gabi, Grapefruit, Lily, Paul, Klausen, Madi si Onu, Motanul, Marin, Melami, Ling Ping, Vera, Doru, Stefania,
Scrisorile-şi revendică parfumul
04 Feb 2012 56 comentarii
in Uncategorized Etichete:alte vremuri, asteptare, balerina, capcana, casa pod, citit, creatie, curiozitate, cutie amintiri, dulce supliciu, energie, Evrika!, fiinta, forta creatoare, gabriela elena, generatii, greieras, imaginatie, inbujorare, inima, miscari delicate, mobilier, necunoscut, Niagara, obiecte, oras, parfum, retina, revendicare, român, scriitoare, scris, scrisoare, scrisori, scurtcircuit, semiintuneric, sensibilitate, sentiment, subiect, tensiune, unghere, uvertura, vis
Scrisorile adunate în timp au umplut cutia în care de generaţii amintirile de suflet se închid şi se deschid atunci când nostalgia inundă sufletul, când dorul înfioară simţirea sau când curiozitatea pentru ceva care-a fost, îi aduce pe cei mai tineri să înveţe şi să se bucure de clipele din trecut…
Singură, în podul casei care păstra lucruri adunate de-a lungul vremii, Emily cauta cu privirea… Nu ştia ce anume, dar simţea că aici va descoperi ceva care-i va oferi un subiect pentru romanul pe care dorea să-l scrie. Nimic până acum nu a avut asupra ei acel efect, încât să spună: “evrika, am găsit!” şi să simtă cu toată fiinţa ei că merită să fie scris, iar mai apoi citit.
Simţea că momentul a venit. Fiinţa-i era sensibilă şi receptivă la orice, iar tensiunea aşteptării, nu mai era un dulce supliciu, prin curiozitatea necunoscutului ce avea să se releve, ci devenea încet, un straniu sentiment de energie care poate scurtcircuita un întreg oraş prin forţa creatoare zăgăzuită-n ea. Simţea că apele au umplut barajul sufletului şi că lumina se va aprinde-n inimile celor care vor citi, cuvintele adunate-n forţa Niagarei parcă.
Nu o speria semi-întunericul ce dezvăluia măiestria dantelelor-capcană ce umpleau ungherele, nici multitudinea obiectelor sau pieselor de mobilier care vorbeau despre o altă lume. Nu o înfricoşa nimic, pentru că ştia… Acum, aici, se va aprinde scânteia.
Nici lanterna pregătită nu o prea ajuta, căci parcă trimitea-n încăpere semnalele inimii ei, care bătea emoţionată, sacadat, sincopat, ca şi muzica greierului-chiriaş al podului. Într-o mică pauză, doar de o pătrime, a înţeles că micul greieraş dorea să o atenţioneze că întreruperea uverturii nu este permisă. Respectându-i dăruirea şi interpretarea, cu mişcările delicate ale unei balerine, se îndreptă spre un alt colţ al camerei, şi…
Dintr-o dată inima ei s-ambujorat de fericire… Ochiul lanternei a clipit complice lădiţei aflată pe o măsuţă ce sprijinea ticăitul unei pendule uitate de timp.
Cu mâini tremurânde şi înfiorate de emoţie a deschis lădiţa, legată într-un fel aparte, ce aştepta şi ea să primească lumina….
Scrisori legate cu panglici, bileţele-ngălbenite, cu grijă şi drag aranjate, aşteptau să-şi spună povestea…
Emily le-a atins cu delicatele-i degete fine şi lungi, ca ale razelor de soare ce reînvie totul. Intregul ei sufletul a fost învăluit tandru, curios dar totuşi timid, de parfumul lor, al scrisorilor…
Înmiresmate de scurgerea-n clepsidră, de mâini ce cu gingăşie le-au ţinut, de lacrimi ce-au amprentat sigiliul timpului pe ele, scrisorile vorbeau: la început pe rând, apoi toate, umplându-i retina imaginaţiei de clipele trecute, de parfumul altor vremuri.
Cu un gest delicat, protector, a închis cutia cu scrisori, simţind, ştiind…
Romanul ei se va numi:
“Scrisorile-şi revendică parfumul“
“Povestea parfumată” a Mirelei se ocupă acum de scrisori şi parfumul lor, fiecare dintre cei care au participat surprizând o strălucire aparte.
Cei care au parfumat eterul cu scrisorile si cuvintele lor sunt:
1.Mirela: Scrisori parfumate, 2. Innerspace Lili: Parfumul unei scrisori temporale, 3.Cristian Gheorghe Parfum de scrisoare, 4. Pandhoraa: Parfumul scrisorilor albastru-indigo…., 5. Carmen: Scrisoarea, un parfum uitat?!,6. Luna Patrata : Scrisoare…poveste parfumata, 7. Daurel: Comunicarea prin scrisori…,8. Teo Negura: Poveste parfumata de vis (67),9. Gabi My Heart Poveste parfumata.Scrisori, scrisori de dragoste, 10. Doru Vulturești: “Tăcerea voastră vorbitoare”, 11. Carmen Amza: Scrisori parfumate de vreme, 12. Max Peter Poveste parfumată – Parfumul vechilor scrisori, 13. Lolita Scrisoarea, un parfum veritabil, 14. Rokssana : scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica sa,15. Aurora si eu, adică Gabriela Elena:“Scrisorile-şi revendică parfumul“
Sunteţi invitaţi să scrieţi celor dragi, toţi prietenii! Pinguitorii, în mod special!
Adrian, Alex, Marius, Androxa, Teo, Calin, Schtiel, Vizual, Lunapatrata, Iulia, Vania, Manole, Gabriela, G1b2i3, Lili, Ragnar, Madalina, Motanul, Roscata, Aurora, Marin, Cris-Mary, Tu1074, Calin Hera, Nea Costache, Madi si Onu, Cosmin, Costin, Cristian, Flavius,Geocer, Gina, Altcersenin, Adela
Înarmare până-n unghii?
01 Feb 2012 64 comentarii
in Uncategorized Etichete:diplomatie, gabriela elena, inarmare, motto, pace, pana scriitorului, unghii
Motto: “Înarmat cu peniţa, am izbutit să cuceresc redute în faţa cărora
alţii, înarmaţi cu sabia şi cu fulgerele excomunicării, au fost respinşi.”
G. Ch. Lichtenberg
Salut cu gânduri paşnice pe toţi :
























































What people say...