Înviorare mentală
23 Mar 2011 47 comentarii
in Uncategorized Etichete:Am gasit!, Duelul mintii, gabriela elena, Imparatul si inteleptul, Inviorare mentala, logica, matematica distractiva, Merele, psihologie, relaxare, Valentin Radulescu
UPDATE cu rezolvările promise:
Merele: Copilul a cules în total 15 mere.
Împăratul şi înţeleptul:
Cuvintele salvatoare au fost: “voi muri spânzurat”! Potrivit înţelegerii, împăratul a fost pus în imposibilitate să-l omoare pe înţelept, şi iată de ce:Învoiala era că, în cazul în care înţeleptul spune un adevăr să fie decapitat iar în cazul în care spune un neadevăr, să fie spânzurat. Există două alternative:
1. Împăratul să considere drept adevăr spusele condamnatului. Ar urma deci, să-l decapiteze. Decapitându-l însă, afirmaţia înţeleptului devine un neadevăr.
2. Împăratul să considere spusele condamnatului, drept un neadevăr. În acest caz, potrivit învoielii, înţeleptul urmează să fie spânzurat. Dacă ar fi spânzurat însă, spusele sale se adeveresc şi, în această alternativă, urmează să fie ucis prin tăierea capului.
Am găsit!: De ce găsim lucrul pierdut tocmai în ultimul loc în care îl căutam? Simplu. Pentru că după ce l-am găsit nu-l mai căutăm în alt loc.
!!! Pentru cei care au încercat să rezolve, sau au obţinut şi rezultatul corect, postez un video cu Denver, căţelul cu cel mai dezvoltat simţ al vinovăţiei, din lume:
Duelul minţii poate fi găsit doar la anticariat?
Nu, bineînţeles că nu, am şi eu un exemplar a cărui copertă am fotografiat-o dar bănuiţi doar că nu despre aceasta este vorba.
Citind un post pe un blog tare “neliniştit”, m-am gândit ca ar fi bine să ne mobilizăm puţin pentru o scurtă înviorare, ieşind cu mic, cu mare, afară din sala de clasă, din cea de curs, din redacţie, din cancelarie, din apartament, din casă, pentru o gură de oxigen, pentru o escapadă mentală bazată pe mici calcule şi puţină logică.
Acelora care sunt într-un avion, nu le recomand sa iasă…afară.
Îţi dau voie să culegi din pomul meu câte mere poftesti-ii spune cineva unui copil. Cu o condiţie însă. Din merele pe care le vei culege, mie să-mi dai jumătate, plus încă o jumătate de măr, pentru fiul meu; în sfârşit, din rest trebuie să-mi mai dai din nou jumatate, plus jumătate de măr, pentru fetiţa mea.
Copilul s-a suit în pom, a cules mere, a respectat învoiala cu stăpânul pomului si la urmă i-a mai rămas şi lui…un măr.
Câte mere a cules în total?”
Zice-se că în vremuri de demult trăia un împărat orgolios nevoie mare. Se credea cel mai puternic şi înţelept om din lume şi se mânia nespus numai la gândul că ar putea exista cinva mai grozav ca el.
Şi iată că, din gură în gură, ajunse zvon la urechile lui că vieţuia un intelept foarte ager la minte. Împăratul, vrând să se descotorosească de el, porunci ca înţeleptul să fie grabnic întemniţat şi judecat pentru o pricină scornită. Fără să zăbovească prea mult, judecătorii l-au condamnat pe înţelept la moarte. Adus în faţa tronului, împăratul i-a spus trufaş:
- Alege-ţi singur moartea. Vrei să fii spânzurat ori doreşti să ţi se taie capul?
- Nu doresc nici una, nici alta-zise inteleptul- dar n-am încotro. Totuşi, mărite imparate-continua el- aş vrea să-mi implinesti- aşa se obisnuieste- o ultimă dorinţă: să-mi aleg singur moartea. Voi rosti câteva cuvinte. Dacă le vei considera drept un adevăr, atunci să mi se taie capul; dacă dimpotrivă, vei găsi că cele spuse exprima un neadevăr, atunci să porunceşti moartea prin ştreang.
- Mă învoiesc!- zise îndată împăratul, vrând să arate celor din jur că ştie să respecte ultima dorinţa a condamnatului.
Iar condamnatul a rostit nu mai mult decât trei cuvinte şi…a scăpat cu viaţa! Care au fost cuvintele salvatoare?”
Când pierdem un lucru îl căutăm şi de cele mai multe ori îl găsim. Cum se face însă că îl găsim tocmai în ultimul loc în care îl căutam?”
Sunt întrebări grele, uşoare?
Depinde oare de cât de obosiţi sau plictisiţi suntem la mijloc de săptămână?
Numai voi puteţi să daţi răspunsul după ce încercaţi să dezlegaţi
Într-un update la acest articol, Valentin Rădulescu vă va da şi răspunsurile corecte.












Mar 23, 2011 @ 14:44:30
Ia, că-l aduc şi eu pe Gigel să se inspire.
Mar 23, 2011 @ 21:35:33
Sa vină , dar să rezolve si el, că noi aici ne străduim din greu…
Mar 23, 2011 @ 15:44:59
Merele: x – x/2 – 1/2 – (x – x/2 – 1/2)/2 – 1/2 = 1 => x = 9 Primul!
Imparatul si inteleptul: “Mor de streang”.
Am gasit!
P.S. Ce primesc?
Mar 23, 2011 @ 21:41:31
Gabi, bine ai venit la ora de inviorare mentală !
Gabriela si Elena, adica eu, te mai astept si alta data sa citesti cate ceva, daca-ti face placere!
Rezultatele inca nu le dezvaluim, mai lasam putin timp…macar o zi.

Daca rezultatele propuse de tine sunt cele corecte, deja esti premiat de Cineva care ti-a dat o minte agera.
Ma gandesc eu si la ceva dragut.
Mar 23, 2011 @ 18:44:12
M-ai inviorat din nou, dar sunt mult prea obosit ca sa dau un raspuns pe masura celor descrise mai sus. Acum, te felicit si promit sa revin cu un comentariu pe masura articolului :d
Mar 23, 2011 @ 21:44:52
Marin, zilele acestea au fost foarte obositoare pentru tine.

Imi pare ră u!
Imi pare totusi bine ca te-am mai inveselit, putin!
Sigur nu este mai mult decat oboseală ?
Mar 24, 2011 @ 10:26:10
Iti multumesc! Sigur e doar oboseala…si este doar una psihica, adica am facut multe chestii doar folosind activitatea creierului si majoritatea fara legatura intre ele…fizic stau foarte bine, am nevoie de doua zile consecutive de relaxare mentala, atata doar
Mar 24, 2011 @ 21:36:31
Mar 26, 2011 @ 10:20:57
Multumesc frumos
E sublim….
Mar 23, 2011 @ 19:01:18
Ce îmi amintesc de problemele din cărțile alea vechi de matematică distractivă.
Mar 23, 2011 @ 21:51:36
Deci si problemele de matematică pot deveni amintiri plăcute.
Să nu uită m ca vorbim de cele de matematică distractivă …
Mar 23, 2011 @ 21:56:26
Chiar foarte plăcute.
Doar îmi place matematica.
Mar 23, 2011 @ 22:50:20
Toate aceste exercitii de “inviorare mentala” mi-au adus aminte de altele din vremuri de demult:
1. De ce are elefantul coada ? (Ca sa nu se termine…brusc !)
2. Ce face iepurele cand implineste un an ? (Trece pe al doilea !)
3. Pe care parte doarme iepurele ? (Pe partea cu…blana !)
4.De cati psihologi ai nevoie ca sa schimbi un bec?
Nici unul. Becul trebuie sa vrea sa se schimbe singur!!!
5.De cati atei e nevoie ca sa schimbi un bec?
R1: Bec? Ce bec? Noi nu credem in becuri!
R2: Unul. Dar va fi tot in intuneric.
6.De cati membrii MISA e nevoie ca sa schimbi un bec?
Zece sa stea in cerc, pana cand unul din ei simte iluminarea interioara.
Si multe altele care in clipe anevoioase, ne readuc , daca nu buna
dispozitie, atunci macar un mugur de zambet…
Mar 24, 2011 @ 21:47:44
Deci declaram aici:pagina vesela!
Cel mai mult mi-a placut nr. 4.
Mar 24, 2011 @ 09:08:11
La prima întrebare nu răspund pentru că urăsc matematica
)) Logica mea îmi spune că nici 9 nu e pentru că puștiul rămâne cu 1 măr jumătate în cazul ăsta. La a doua eu cred că a spus ”Dumnezeu te iubește”.
La a treia o să spun doar că noi oamenii, avem tendința de a ne complica inexplicabil. Nu putem să credem că unele lucruri sut pur și simplu ușor de rezolvat. Nu vrem să credem că anumite persoane, sau obiecte se găsesc chiar sub nasul nostru. Sunt chiar și teste de cultură generală pe care copiii de grădiniță le fac cu brio iar oamenii mari stau și se complică dând în final răspunsuri greșite
(S-ar putea chiar problema cu merele să fie una dintre ele)
)
Mar 24, 2011 @ 21:52:22
Mi-ar fi placut ca acel intelept sa fi fost atat de intelept sa fi dat raspunsul pe care l-ai dat tu.
Oricum in urma celor spuse a scapat de la moarte.
Mar 24, 2011 @ 22:17:12
ai ai
) Merci
Mar 24, 2011 @ 18:28:02
Raspunsul la intrebarea 2 este : Voi muri spânzurat.
Mar 24, 2011 @ 21:53:19
Vom vedea.
Inca nu dezvaluim.
Mar 24, 2011 @ 19:20:11
eu zic 7 mere :
pentru baiat : da jumatate din mere + jumate de mar ramane cu 3 mere
pentru fata : da jumatate ramane cu 1,5 mere si mai da inca jumatate de ma deci ramane cu 1 mar
Mar 24, 2011 @ 21:57:48
Cam ciudata o astfel de inviorare care ne pune la munca, nu gluma, nu?
Cred ca maine ne vom bucura de raspunsurile bune.
Mar 24, 2011 @ 22:42:30
Ei, acum nu pot nici să mă gândesc că m-aș putea gândi, dar sună atrăgător, revin. Ești grozavă!
Gabriela Elena, te invit la Povestea parfumată între bloggeri – Cutiuța cu minuni. Tema e propusă de Gina și se postează până duminică (mâine, sâmbătă). Sper să ai timp si dorința de a creea ceva pe măsura talentului tău! O seară frumoasă!
Mar 29, 2011 @ 11:02:03
Trebuie sa avem starea necesara pentru o astfel de inviorare activa.
Mar 25, 2011 @ 02:21:57
Am si eu cartea!
Obisnuiam sa o citesc cand eram in clasele primare. Ma amuzam teribil incercand sa gasesc rezolvari. Ah, ce amintiri!
Mar 29, 2011 @ 11:02:51
Rezolvarile sunt destul de greu de gasit, chiar si acum.
Mar 26, 2011 @ 14:39:06
Mi-a placut inviorarea de la tine Gabry!
Mar 29, 2011 @ 11:03:53
Unu, doi, unu, doi…faceti toti la fel ca noi!
Mar 27, 2011 @ 12:01:58
Mi-a plăcut cel mai mult partea cu acele cuvinte salvatoare. Cum la înviorare mentală, în unele zile, stau rău de tot, doar am citit această postare, atunci când ai pus-o, fără să trec la rezolvări. Bine că a sosit update-ul, ha, ha…
Gânduri bune, Gabriela, o duminică frumoasă!
Mar 29, 2011 @ 11:04:47
Stiam eu ca asa se va intampla…
Mar 27, 2011 @ 12:04:25
Gabriela,
Sa spun ca-s bun, si sa nu fiu
Mai bine tac, decat sa par
Ce nu-i doresc, Tatalui, fiu!
Madi si Onu
Mar 29, 2011 @ 11:14:28
Frumos jocul de cuvinte-n versuri, Onu, iar concluzia este pentru noi toti!
Da, mai bine sa spuna altii despre noi ca suntem buni.