Melancolie…
01 Noi 2010 71 comentarii
in Uncategorized Etichete:bancuta, bucurie, conduri fermecati, copilarie, craiese, culori, dans, depresiva, disperare, frunze, gabriela elena, lemn, mangaieri, melancolie, misterioasa, ochii, padure, partitura, pictor, plumb, poem, renastere, ruginiu, simfonie, soare, suflet, tacere, toamna, tristetea, vant, verde, virtuozitate
Poem de frunze care se alinta in soapte calde, adieri de toamna, imi incanta sufletul.
Dezmiarda in cadere tacerea padurii, atat cat poate ea sa fie de tacuta, si gandul meu ce este acolo, pe bancuta de sub pin.
Pictorul cel atent a adunat toate culorile pentru renasterea ce cred ca va veni, dar frunzele mai fura inca o pata de soare, un verde adormit de iarba, un ruginiu din trunchiuri de copaci.
Soarele se joaca printre acele pinului cu ochii mei. Ma feresc, ma ascund si el ma gaseste, ca si in copilarie… Nu ma ascund prea mult pentru ca imi place sa-mi gaseasca ochii si sufletul, in calde mangaieri.
Intreaga-mi fiinta traieste simfonia acestei toamne, din care nu lipseste bazaitul albinelor intarziate, croncanitul unei perechi de ciori ce mentine tactul sau virtuozitatea ciocanitoarei ce penetreaza padurea cu solo-ul ei.
Tin ochii sufletului meu inchisi, pentru a putea intelege poemul toamnei cu simturile. Narile fac cunostinta cu miros de lemn ars; e semn ca undeva oamenii se pregatesc de iarna.
Este cald si bine si… n-as mai pleca acum cand ma simt una cu ea, cand vorbeste si eu o inteleg, fosnetul ei avand putere de cuvant, soaptele ei aruncand notele ca un renumit compozitor in vazduhul-partitura.
Fredonand ceea ce am cantat impreuna, simt ca bucuria-mi este si ea ca si toamna, bogata ca si roadele ei. Se prinde in hora culorilor, a sunetelor si miresmelor, dansand asemeni craieselor cu conduri fermecati, eliberand pentru hibernare, tristetea ce mormaie impotrivitoare.
Nimic nu am si totusi, totul am...
Tumultoasa, melancolica, cu sufletul vibrand de contraste, senina, acida, poetica prin sine insasi, invaluita in ploile gandurilor noastre, speriata de intensitatea vantului disperarii din vietile unora, depresiva si plumburie uneori, sau blanda, calda si misterioasa, grizonata intr-un tarziu…dar intotdeauna frumoasa, este … TOAMNA .
What people say...